Pagina principală (Blog) / Ora exactă

Data și ora curentă





Unităţi de măsură a timpului
Fusele orare
Meridiane
Istoria măsurării timpului

Unităţi de măsură a timpului

Anul - repezintă o miscare completă de revolutie a Pământului.
Însă, măsurarea anului, este dificilă, datorită mai multor factori:
      - neuniformitatea vitezei miscării de revolutie;
      - încetinirea miscării de rotatie a Pământului în jurul axei sale;
      - variatia inclinării axei Pământului.
La aceasta se adaugă punctul de referintă ales, pentru a măsura durata anului.
      - Punct de referintă inertial (stele): Anul sideral, care are o durată de 365,25636042 zile solare medii (31558149.540 secunde);
      - Punctul de referintă - dreapta de intersecţie a planului orbitei cu planul ecuatorului terestru este fixă: Anul tropic, mai scurt decât anul sideral (în 26.000 de ani - durata precesiei axei Pământului) diferenta este de 1 an. Durata anului tropic este de 365,242190419 zile (≈31556925 secunde).

Calendarele cu măsurătorile cele mai apropiate de precizie, consideră durata anului astfel:
        - Anul iulian (45 î.Hr.) - 365,25 zile sau 31 557 600 secunde, cu un an bisect la fiecare 4 ani ( diferenta fata de anul tropic: 0,007809581 zile, adică rămâne în urmă cu 7,8 zile în 1000 de ani)
        - Anul gregorian (1582 d.Hr.) - 365,2425 zile sau 31 556 952 secunde, cu un an bisect la fiecare 4 ani, dar nu si anii multipli de 100, fără cei multipli de 400 (cu 0,000309581 mai scurt decât anul tropic, adică rămâne în urmă cu 3 zile la 10.000 de ani)
        - Anul „obisnuit” - 365 zile sau 31 536 000 secunde, este o rotunjire a anului tropic.
        - Anul tropic (1960-1967) - 31 556 925,9747 secunde (la 01/01/1900, ora 12) - timpul eferemidelor.

Luna, este un ciclu complet al fazelor lunii: 29,53 de zile, fiind rotunjit, conform calendarului actual:
    Ianuarie, 31 zile
    Februarie, 28 zile, dar 29 într-un an bisect
    Martie, 31 zile
    Aprilie, 30 zile
    Mai, 31 zile
    Iunie, 30 zile
    Iulie, 31 zile
    August, 31 zile
    Septembrie, 30 zile
    Octombrie, 31 zile
    Noiembrie, 30 zile
    Decembrie, 31 zile

Săptămâna este corespunzătoare unei faze a lunii. În cele mai multe state europene săptămâna începe cu Luni, în timp ce în SUA începe cu Duminica. În limba română, numele zilelor săptămânii provin din latină, fiind denumiri de planete, în general:
    Luni-luna
    Marţi-marte
    Miercuri-mercur
    Joi-jupiter
    Vineri-venus
    Sâmbătă-saturn
    Duminică-soare

Ziua: este o miscare de rotatie a Pământului în jurul axei sale. Însă, rotatia este neuniformă, în scădere continuă, iar măsurarea ei diferă si în functie de ceilalti factori, specificati la măsurarea anului.
În functie de sistemul de referintă, putem vorbi de:
       - Ziua siderală (punct de reper inertial - stele): aproximativ 23 ore 56 de minute 4 secunde,
       - Ziua solară (punct de reper - acelasi meridian ajuns a doua oară în acceasi pozitie raportat la soare). Are o lungime de 24 de ore: 86.400 secunde.

Orele si minutele sunt subdiviziuni ale zilei, o zi: 24 ore, o oră: 60 minute, un minut: 60 secunde.

Secunda: este durata a 9 192 631 770 de perioade ale radiaţiei ce corespunde tranziţiei dintre cele două niveluri hiperfine ale stării fundamentale ale atomului de cesiu 133 în repaus la temperatura de 0 K
Astfel, putem vorbi de:
        Timpul universal sau civil (UTC), cu ani obisnuiti (modificati periodic în functie de anii tropici), 12 luni, câte 7 zile într-o săptămână, ziua (aproximativ 24 ore - modificată periodic în functie de ziua solară-între 1971-2007 au fost adăugate 23 secunde la sfârsitul unor luni).
        Timpul atomic international (TAI) - Temps Atomique International calculat în laboratoare cu ceasuri atomice si remediaza periodic deviatia UTC.
Timpul atomic international (TAI) este materializarea Timpului terestru (TT), perceput de un observator fix situat de geoidul Pământului. Din motive istorice, originea celor două este diferită, astfel că există între ele o diferentă fixă: TT = TAI + 32,184 s.
Timpul terestru este urmasul Timpului eferemidelor (E.T.), utilizat în astronomie, care nu tine cont de teoria relativitătii ( secunda a fost definită ca fracţiunea 1/31 556 925,9747 a anului tropic la 1900/01/01 la ora 12).

Fusele orare

GMT - Greenwich Mean Time - este ora meridianului de 0 grade sau ora Londrei.
Rotirea Pământului în jurul axei sale, face că într-o parte a Globului să fie zi, în altă seară, noapte sau dimineaţă. Din această cauza, pentru că o zi să înceapă la oră 0 (miezul nopţii) şi să se termine în noapte următoare la oră 24, în toate zonele lumii, oră se schimbă în minus, înspre America sau în plus, spre Asia. Această schimbare a orei este în funcţie de nişte linii imaginare care traversează Globul între cei doi poli, numite meridiane, iar punctul de reper este meridianul de 0 grade, care traversează localitatea Greenwich - Marea Britanie.
Oră variază în funcţie de GMT, care este considerată Timp Universal Coordonat - UTC, teoretic, de la -12 până la +12 ore diferenţă şi deci + sau - o zi.
În realitate, însă, există exceptii pentru a evita arhipelagurile si Oceanul Pacific, timpul variază între între -12 si +14, iar anumite zone de pe Glob schimbă ora si pe jumătăti de distante între meridiane (ex. India are +5h si 30 minute).
Ora de vară:
Din motive de productivitate a muncii pe timpul zile, unele state au adoptat o oră specială pentru vară (în zona temperată), pentru a se încadra cu orele standard de lucru, cât mai mult posibil în timpul zile. Astfel, România, desi conform fusului orar ar trebui să fie ora (+2 UTC), între ultima duminică din martie si cea din octombrie, ora devine (+3 UTC).


Lista completă a zonelor si fusele lor orare, poate fi vizualizată pe site-ul: timeanddate.com

Meridiane

Meridianele - sunt linii imaginare care traversează Globul Pământesc, între cei doi poli, fiind perpendiculare pe Ecuator. Scopul acestora este orientarea. Meridianul de reper, este cel de 0 grade, care traversează localitatea Greenwich (cartier al Londrei)- Marea Britanie si se prelungeste cu cel de 180 grade.

În orientare, liniile imaginare sunt: paralele pentru stabilirea latitudinii, cea mai importantă fiind Ecuatorul, care împarte Globul Pământesc în două emisfere (nordică si sudică) si medianele pentru stabilirea longitudinii, cel mai important fiind meridianul de 0 grade. Astfel, Globul Pămânesc este împărtit în 360 grade latitudine si 180 grade longitudine.
Meridianele contribuie la conturarea a 24 de fuse orare, care dau ora pe Glob diferită, în functie de incadrarea regiunii sau tarii intr-un anumit fus orar.

Istoria măsurării timpului

Istoria orei se pierde în negura civilizatiilor Indiene, Sumeriene, Chineze, etc.
Atunci timpul unei zile se calcula de la răsăritul, până la apusul soarelui, fiind împărtit în 12 unităti. De exemplu, în Vechiul Testament Biblic, se socotea după cele trei ore cât dura postul unui străjer (”straja noptii”), iar Domunul Iisus a fost răstignit la Ceasul al III-lea din zi (adică ora 9), iar de la Ceasul al VI-lea, până la Ceasul al IX-lea s-a făcut întuneric peste tot pământul, adică de la ora 12, până la ora 15.
De ce 12? Explicatiile sunt multe si variate. Se pare că provine de la numărul de cicluri lunare într-un an, de la numărul oaselor-falange ale celorlalte 4 degete în afară de degetul index, etc.
Se pare că diviziunea orei în 60 de minute si a minutului în 60 de secunde îsi are originea la vechii babilonieni, care aveau sistemul de numeratie in baza 60.

Luna îsi are începuturile în numărarea completă a zilelor care duc la un ciclu complet al fazelor lunii, săptămâna fiind corespunzătoare unei anumite faze.
Anul este dat de miscarea Pământului în jurul Soarelui si este împărtit în 12 luni.
În concluzie, măsurătorile timpului s-au făcut din cele mai vechi timpuri, principalul reper fiind ciclul zi-noapte, fazele lunii, semnele zodiacale reiesite din urmarirea stelelor, etc. Nu poate fi atribuit unui anumit popor sau civilizatie notiunile legate de calendar. Totusi, ar mai trebui sa amintim si specialistii antici in calendare solare: egiptenii.
În antichitate, diferea de la popor la popor modul de măsurare a timpului, ideile de bază, încet-încet s-au generalizat, ducând la împărtirea generală de astăzi.





cristis.ro
All right reserved © Cristis   PHP Code, CSS Code, Design, Content: http://cristis.ro/. Conținutul prezentului site este exclusiv punctul de vedere al autorului, fără a implica nici o funcție, ocupație, instituție, companie, firmă.

Cristis



.