Pagina principală (Blog) / Starea vremii

Starea vremii



Administratia Nationala de Meteorologie
Atentionare meteorologica

COD : GALBEN
Ziua/luna/anul : 15-12-2017
Ora : 11 : 00
Nr. mesajului : 1
Intervalul : 15 decembrie, ora 18 - 16 decembrie, ora 14
Zonele afectate : conform textului și hărții
Fenomene : ploi însemnate cantitativ, intensificări ale vântului, ninsori viscolite în zona înaltă de munte
Mesaj :

ATENȚIONARE METEOROLOGICĂ
COD GALBEN

În intervalul menționat aria ploilor se va extinde în regiunile vestice, nord-vestice și parțial în cele centrale, iar vântul va avea temporar intensificări cu rafale de până la 55...65 km/h. Cantitățile de apă vor depăși local 20...25 l/mp și izolat 30...35 l/mp în Maramureș, cea mai mare parte a Crișanei și a Carpaților Meridionali, în nordul Carpaților Orientali și în Munții Apuseni. În zona montană înaltă va ninge, iar vântul va avea intensificări cu rafale ce vor depăși 80...90 km/h, viscolind ninsoarea și determinând scăderea vizibilității.
Notă: intensificări ale vântului se vor semnala și pe crestele din restul zonelor montane.

În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice,
Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj.


Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
COD : GALBEN
Ziua/luna/anul : 16-12-2017
Ora : 5
Nr. mesajului : 1
Intre orele : 05:30 si 11:00
In zona : Județul Neamţ: Zona de munte;
Județul Suceava: Zona de munte;

Se vor semnala : În zona montană înaltă, la altitudini de peste 1700 m, vântul va avea intensificări, ce vor atinge și depăși la rafală 80...90 km/h, spulberând și viscolind zăpada.
Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
COD : GALBEN
Ziua/luna/anul : 16-12-2017
Ora : 5
Nr. mesajului : 2
Intre orele : 05:00 si 09:00
In zona : Județul Timiş: Zona joasa;
Județul Caraş-Severin: Zona joasa;

Se vor semnala : intensificări ale vântului, cu viteze care la rafală vor atinge și depăși 55...65 km/h izolat 70 km/h

Detalii despre vreme si fenomene meteo


Cerul - vaporii de apă din atmosfera pământului, determină culoarea albastră a cerului. Apa în atmosferă este parte a circuitului general al apei în natură:
    1. Evaporarea din oceane, mări, lacuri, râuri, etc. - vaporii de apă din atmosferă;
    2. Condensarea vaporilor - norii;
    3. Ploaia, ninsoarea - apa revine pe suprafata Pământului.
Norii - Apa din atmosferă, sub formă de picături si/sau gheată. Există diferite tipuri de nori, determinati de variatia termică.
Ceata - picături mici de apă, în imediata aproiere a solului. Se formează datorită evaporatiei masive a apei de pe sol si a coborârii temperaturii aerului sub ”punctul de rouă”, ce duce la trecerea apei de la stadiu de vapori la cel lichid, sub formă de picături mici. Ceata densa se numeste negură sau pâclă. Deasura lacurilor (în general) apare si „ceata de evaporatie”, tot prin acelasi fenomen, dând senzatia ca apa fierbe.
Curcubeul - un arc de diferite culori, ce apare, în special, după ce „plouă cu soare”. Este determinat de refratia luminii solare din picăturile de ploaie din atmosferă. Astfel, apa din aer se comportă ca o prismă optică, de duce la descompunerea luminii solare în spectrul de culori, cunoscut sub numele de ROGVAIV. Acelasi fenomen apare si la spargerea valurilor, fântâni arteziene, etc.
Fulgerul - descărcare electrică, între doi nori, încărcati electrostatic. Apare în zig-zag datorită faptului că descărcarea electrică se propagă prin aerul ionizat din atmosferă. Fulgerul este însotit de tunet, sunetul specific descarcării electrice. Noi, vedem întâi fulgerul, pentru că lumina se propagă mai repede, apoi auzim tunetul, desi ele au loc în acelasi timp, viteza sunetului fiind net inferioară celei a luminii. Aunci când descărcarea electrică are loc între nori si pământ, numim fenomenul trăsnet.
Ploaia - este o precipitatie atmosferica sub forma de picaturi de apa provenite din condensarea vaporilor din atmosfera.
Zapada - reprezinta de fapt forme particulare de apa inghetata. Factorii care influienteaza formarea fulgilor de nea sunt: temperatura, curentii de aer, si umiditatea aerului. Toti acesti factori determina atat forma cat si marimea unui fulg. Fulgii parasesc baza norilor si in drumul lor catre pamant intalnesc diferite conditii atmosferice. Pe pamant ajung doar fulgii de nea care nu trec prin straturi de aer cald care sa ii topeasca (temperatura trebuie sa fie mai mica de 0 grade C). Un singur de nea este alcatuit din 2 pana la 200 cristale fine de gheata. Procesul prin care se formeaza acestia este de condensare a vaporilor de apa pe particulele de praf intalnite in atmosfera.
Grindina - este o forma de precipitatii, particulele de apa din atmosfera cazand pe suprafata solului in forma de gheata. Particula de grindina cu diametrul de aproximativ 6 cm. Particulele de gheata au in general o forma neregulata, diametrul mediu fiind in general de 5 - 50 mm, dar putand fi mult mai mare in cazul furtunilor electrice. Particulele sunt formate din gheata transparenta sau dintr-o alternanta de staturi de gheata transparenta si gheata translucida, grosimea straturilor fiind de cel putin 1 mm. Grindina este intotdeauna produsa de nori cumulonimbus.
Roua - in noptile senine de vara, vaporii de aer, in atingere cu corpurile reci de pe pamant, se condenseaza si formeaza stropi mici de apa. O data cu incalzirea aerului, stropii de apa se evapora.
Lapovita - este o forma de precipitatii. Lapovita este zapada care s-a topit partial pe parcursul caderii ei spre sol, aerul din jur fiind suficient de cald pentru a topi o parte din zapada dar nu suficient de cald pentru a o topi in intregime astfel incat sa produca ploaie. Astfel lapovita reprezinta un amestec de ploaie si ninsoare. In general, in conditiile de formare a lapovitei, temperatura solului este peste temperatura de inghet si, drept urmare, lapovita nu are o tendinta de a se acumula pe sol. Totusi, in situatiile in care temperatura solului este sub cea de inghet, lapovita poate forma straturi de gheata invizibila pe suprafata solului, numite gheata neagra. Acelasi fenomen se produce daca ploaia ingheata la contactul cu solul.
Chiciura - este o forma de precipitatii produsa prin condensarea cetii pe fulgi de zapada formand un bulgare de chiciura sau acumulandu-se pe ramurile copacilor, pe conductorii liniile electrice sau pe alte obiecte de pe sol. Peisajul care se formeaza in urma caderii chiciurei este unul de basm - totul este alb.
Virga - picaturi de apa care cad din nori sub forma unor fasii, evaporandu-se pana la pamant. Acest fenomen care consta in evaporarea ploii inainte de a atinge solul, intalnit mai ales in zonele montane.
Vântul - este deplasarea aerului din zone cu presiune ridicată, către cele cu presiune scăzută. Datorită încălzirii diferite, se crează asa numitele zone cu presiune ridicată (în zone cu aer rece, condensat) si zone cu presiune scăzută (în zone cu aer cald, rarefiat).
     În functie de viteză, vânturile sunt:
- Briza - taria intre 2-5
- Vanturi puternice - taria intre 6-8
- Furtuni - taria 9
- Orcane, uragane, taifune - taria 12
     În functie de periodicitate, vânturile sunt:
- Permanente: Alizeele (dinspre NE si SE spre Ecuator), Vânturile de Vest (între 400-600 latitudine, între maximele tropicale si minimele subtropicale, aduc precipitatii în zonele vestice ale continentelor), Vânturile polare - de Est (între maximele polare si minimele subpolare, ducând aerul rece al polilor).
- Periodice: Musonul (datorat contrastului termic între Oceanul Indian si Asia Centrală - jumătate de an dinspre ocean-vara si cealaltă jumătate dinspre continent-iarna), Briza (contraste dintre aerul de deasupra mărilor si oceanelor si uscat).
- Vânturi neregulate (în anumite regiuni): Bora (tărmul Mării Adriatice), Mistralul (coasta mediteraneană a Frantei), Crivătul (în jumătatea estică a tării noastre, dinspre N-E spre S-V), Nemirul (în depresiunea Brasovului, aerul rece al Crivătului trece dinspre estul Carpatilor spre vest), Austrul (vânt în partea vestică), Ardeleanul (suflă dinspre Vest pe partea transilvăneană a Carpatilor Orientali, etc.).


PROGNOZA PROPRIE A VREMII:
A. Previziunea timpului prin observarea culorii cerului
In functie de culoarea cerului putem stabili gradul de umiditate atmosferica, astfel un cer roz indica un aer uscat, culoarea galben semnifica un aer umed, iar culoarea verde indica un aer foarte umed.
Combinatii ale culorilor cerului si interpretarea lor:
-Cerul roz inainte de rasarit si la apus inseamna timp frumos; daca se transforna in galben auriu, ziua ramane frumoasa iar daca se transforma in galben pal, timpul va deveni ploios.
-Un cer rosu violet si murdar, atat la rasarit cat si la apus poate prevesti o schimbare a vremii, chiar furtuna.
-Combinatia de cer alburiu, putin incetosat, vant slab si soare arzator este un indiciu de furtuna cu averse si descarcari electrice.
-Tunetul prevesteste furtuna, in timp ce fulgerul fara nori indica timp frumos.

B. Indiciile pe care ni le poate oferi directia si intensitatea vantului
-Timpul frumos este indicat de un cer senin sau putin noros de dimineata, cu un vant care sufla slab.
-Daca timpul este frumos si vantul incepe sa bata dinspre nord-vest, cu tendinta de a-si mari intensitatea, mai puternic pe creasta, inseamna ca in cateva zile vremea se strica. Daca este vara, va ploua, iar daca este iarna, va viscoli.
-Cand timpul este frumos si vantul bate din partea de nord, moderat sau tare, in mod constant de cateva zile, putem deduce ca timpul ramane frumos.
-Daca vremea este urata, ploua sau ninge si vantul incepe sa bata din sud, cu intensitate mare, inseamna ca timpul urat se va mentine si in perioada urmatoare.
-Daca timpul este frumos si vantul bate din directia sud-est, timpul va ramane cateva zile placut.
In concluzie directia vantului ne poate oferi o imagine cat se poate de obiectiva cu privire la modul in care va evolua vremea:
-vantul sufla din nord: - timp urat pentru o perioada scurta de timp, dupa care vremea este placuta pentru o perioada indelungata.
-vantul sufla din nord-est: - timpul se va mentine, in general uscat, iar in cazul in care ploua va avea loc o imbunatatire a vremii pentru un interval de timp mai scurt.
-vantul sufla din sud-est: - vremea se mentine uscata si calda, iar daca deja ploua, nu se va observa nici o imbunatatire a vremii in perioada urmatoare.
-vantul bate din nord-vest: timpul se strica; daca este vara va ploua, iar daca este iarna va viscoli.
-vantul s-a starnit brusc: - vine furtuna
-vantul bate la caderea serii: - indica o schimbare a timpului.

C. Indiciile pe care le ofera animalele si plantele
Timpul frumos:
-turmele de oi si vite pasc linistite
-vulturii planeaza la mari inaltimi
-serpii si soparlele sau pe stanci la soare
-albinele, viespiile, furnicile sunt in plina activitate;
-trifoiul isi pleaca tulpina si isi pliaza frunzele
-ciubotica cucului isi desface frunzele si florile
-macrisul isi deschide frunzele
-iarba se umple de roua de seara
Timpul urat:
-animalele salbatice coboara in zone adapostite
-taunii sunt foate activi si agresivi
-soarecii, serpii si soparlele intra in ascunzisuri
-vulturii coboara la cuiburi
-ciorile si corbii se aduna in stoluri si zboara perpendicular pe directia furtunii care se asteapta
-trifoiul isi ridica tulpina si se desface
-iarba de umple de roua dimineata chiar daca cerul a fost acoperit.






cristis.ro
All right reserved © Cristis   PHP Code, CSS Code, Design, Content: http://cristis.ro/. Conținutul prezentului site este exclusiv punctul de vedere al autorului, fără a implica nici o funcție, ocupație, instituție, companie, firmă.

Cristis



.