Pagina principală (Blog) - O-noua-lovitura-data-educatiei

O nouă lovitură dată educației

  26 01 2015     
  Cristis     
  0 comentarii     

Lovitura dată educaţiei afectează pe copii noştri, să nu ne închipuim că îi interesează numai pe profesori. După ce programele școlare sunt făcute fără vreo logică, fără să țină seama de dezvoltarea psiho-somatică a copilului și nivelul mediu intelectual, după ce legile se schimbă de la an la an, după multe altele care au ca principal scop distrugerea a ceea ce mai este din sistemul de învățământ, a venit și calcul contabilicesc al posturilor didactice, sute de profesori fiind vizați de reducerea de personal. Să nu ne închipuim că aceasta ar fi totul, situația creată pornește o râcă și mai mare între profesori, nu că aceasta nu era deja, iar preocuparea multora nu va mai fi să învețe pe copil să scrie sau să citească, ci cum să facă puncte pentru a-și păstra postul.

Hotărârea de Guvern 9/2015 stabilește o sumă de bani pentru fiecare elev dintr-o școală, această sumă fiind pentru cheltuieli salariale. Banii au fost virați în conturile fiecărei unități de învățământ, urmând ca unitatea să se înscrie cu toate cheltuielile în aceste fonduri, fără a mai fi admise rectificări bugetare ulterioare care să suplinească neajunsurile.

De exemplu, pentru un copil de grădiniță Guvernul plătește 1827 lei / an, acesta însemnând că dacă o educatoare are 20 de copii în grupă poate lua aproximativ 2000 lei net lunar, din care să plătească şi cotă parte la salariul îngrijitoarei, muncitorului de întreţinere, fochistului, secretarei, contabilei, administratorului şi directorului. Oare cât mai rămâne???

Am calculat şi la învăţământul primar: costul per elev într-un an, în mediul rural, este de 2291 lei. Aceasta înseamnă că la o clasă din mediul rural (care au o medie scăzută de elevi) de 15 elevi rezultatul este la fel cu cel de mai sus, adică învăţătorul rămâne cu mai puţin de 1000 lei în buzunar.

Ca un cadru didactic să primească salariul conform legii, ar trebui ca numărul de elevi din fiecare clasă să fie aproape de 30, adică aproape de maximum (să nu uităm că aceşti coeficienţi nu înseamnă numai plata salariului educatoarei, învăţătorului sau profesorului, ci şi a personalului didactic auxiliar, nedidactic şi de conducere).

Ce este de făcut, ce se va întâmpla?

Nu ştiu cum vor reuşi unele şcoli să îndeplinească aceste criterii. Eu am văzut, însă, un lucru, foarte important pentru educaţia copiilor. Deşi dezbinarea dintre cadrele didactice exista şi până acum (vezi grevele cadrelor didactice şi alte acţiuni sindicale), acum am auzit de multe altele: sunt cadre didactice care cer scoaterea anumitor discipline din planul de învăţământ, altele cer să predea ore gratis şi să dea afară pe alţii ca să rămână cu postul, alţii fac pe ascuns mişcări de încadrare pentru anul viitor ca să aibă prioritate la o eventuală restrângere, alţii vor să renunţe cei care au gradaţie de merit, sunt şi voci care cer întoarcerea directorului la catedră, unii încep să vorbească de rău pe alţi colegi sperând că aşa îşi vor câştiga întâietatea şi multe altele. Cele enumerate le spun directori de la mai multe şcoli nemţene.

Foarte puţin spun, însă, că acest coeficient este calculat greşit şi nu poate asigura funcţionarea normală a unei şcoli. Cadru didactic trebuie să fie preocupat de ceea ce predă la clasă, cum să pregătească mai bine pe elevi, nu de ce va mânca acasă sau cu ce va mai plăti facturile. În acest caz ne mai întrebăm de ce nu mai este performanţă în educaţie? De unde să fie dacă, de nevoie, unii profesori caută să facă doar ceea ce le aduce un punctaj mai mare la dosarul personal şi nu să poarte mâna unui copil ca să înveţe să scrie corect, dacă unii caută să vadă cum pot atrage pe copii să facă pregătire suplimentară etc. Este de condamnat ceea ce am spus şi sunt foarte puţini care fac lucrurile acestea, dar spre ele se merge în aceste condiţii.

Dar oare la alţii cum este?

Spre exemplu, în Grecia, un profesor debutant are cel puţin 1300 de euro lunar. Clasele sunt în medie de 12 elevi şi au cel puţin două cadre didactice. Dacă am face un calcul, la fel cum fac cei ce stau în birouri la Bucureşti şi n-au intrat niciodată într-o şcoală de la ţară, ar însemna un cost standard pe elev de aproximativ 2500 de euro pe an. Cum sună această diferenţă? 2291 lei/elev/an în România şi peste 10.000 lei/elev/an în Grecia, adică de peste 3 ori mai mult, pe un calcul aproximativ la un debutant.

Se observă, foarte clar un lucru: Pe nimeni nu interesează ca elevul să înveţe mai mult, ci preocuparea principală este să se dea cât mai puţini bani, ca profesorii să nu spună nimic de frică să nu-şi piardă postul… ca să se formeze generaţii needucate, uşor de condus şi manipulat.

 

Imaginea este preluată de pe: www.themileage.org

Google    Youtube    Facebook    Google Plus Cristis    Twitter Cristis Cris    Linkedin Cristis Cris    E-mail Cristis Cris    RSS Blog Cristis
http://cristis.ro - pagină de start în browser
Fii la curent cu noutățile Cristis pe Facebook:
Servicii Cristis:
  Reparații computere și sisteme de operare.
  Instalare rețea de calculatoare în propria locuință, cu acces wireless.
  Organizarea de excursii și pelerinaje.
  Promovare pensiuni turistice: site WEB și alte facilități de promovare online.
Ultimele articole...
Publicitar...



cristis.ro
All right reserved © Cristis   PHP Code, CSS Code, Design, Content: http://cristis.ro/. Conținutul prezentului site este exclusiv punctul de vedere al autorului, fără a implica nici o funcție, ocupație, instituție, companie, firmă.

Cristis



.