Religie / Sfanta Scriptură

Biblia sau Sfânta Scriptură

Ce reprezintă?

             Biblia sau Sfânta Scriptură reprezintă totalitatea cărţilor sfinte şi canonice, scrise de oameni aleşi, sub inspiraţia Sfântului Duh, care cuprind învăţături de credinţă, norme de vieţuire, aspecte istorice, sau de altă natură, în scopul mântuirii omului.

biblia ortodoxa mica biblie sfanta evanghelie cartea apostol psaltirea

39 carti in Vechiul Testament si 27 in Noul Testament
Recunoscute de Biserica
In VT: Moise, David, Solomon; In NT: Matei, Marcu, Luca si Ioan, Pavel, Iuda, Petru, Iacov
Duhul Sfânt "dă în minte" autorilor ce să scrie şi îi fereşte de erori
Ex.: Dumnezeu este Unul în Fiinţă în Trei Persoane, Domnul Iisus este Fiul lui Dumnezeu, preoţia sacerdotală, Sfintele Taine etc.
Ex.: porunca iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele, pocăinţa, iertarea, ascultarea de părinţi etc.
Ex.: istoria poporului ales, autoritatea romană în Palestina etc.
Ex.: arhitectura templului lui Solomon, stilul scrierii, cultura ebraică, influenţa culturii romane, viaţa familială etc.
"Aceasta este viaţa veşnică, să te cunoască pe Tine, Singurul, Adevăratul Dumnezeu..."

De ce este importantă Biblia?

             Biblia cuprinde cuvântul lui Dumnezeu, legi morale guvernate de porunca iubirii, ca legi divine care nu-şi pierd validitatea în timp. Legile lumeşti sunt perfectibile, legile divine sunt perfecte şi veşnice.
             Sfânta Scriptură este cea mai răspândită carte (colecţie de cărţi) din lume, este tradusă în cele mai multe limbi şi dialecte (peste 1200).

scriere ebraica alfabet ebraic alfabet grecesc codex sinaiticus biblia in chineza biblia in japoneza pater imon greaca pater noster latina our father engleza notre pere franceza tatal nostru rusa


             Biblia a fost cea mai cercetată carte, de către clerul Bisericii (episcopi,preoţi) şi teologi, de către oameni de ştiinţă (mai precis cercetători în diverse domenii), de către filosofi, dar mai ales de către sihaştri (oameni care şi-au dedicat viaţa lui Dumnezeu, retraşi din lume).
             Clerul şi teologii au aprofundat, cu ajutorul Sfintei Tradiţii, învăţăturile cuprinse în Biblie, iar duhovnicii au explicat şi aprofundat normele morale şi învăţăturile, cu ajutorul Sfintei Tradiţii şi curăţeniei lor suflteşti, luminaţi de Dumnezeu.

sf trei ierarhi comentarii iov filocalia

             Oameni de ştiinţă au încercat să explice ştiinţific anumite aspecte biblice, n-au putut decât să facă simple supoziţii (că stâlpul de foc care l-a condus pe Moise ar fi fost un vulcan, că M-rea Roşie s-ar fi despărţit în urma unui tsunami etc.). Unii au mers mai departe încercând să inducă diferite ipoteze (important: nesusţinute de lumea ştiinţifică sau care au fost contrazise în timp de alte teorii).
De exemplu, ipoteza big-bang-ului (lumea ar fi apărut din nimic în urma unei explozii ce a dus la apariţia materiei) nu face decât să confirme faptul că lumea a apărut din nimic, iar ca şi cauză a exploziei iniţiale este o energie pe care nimeni nu o poate identifica, supranaturală, pe care noi o numim Dumnezeu. Deci, nicidecum nu contrazice această ipoteză facerea lumii, ea spunând că universul este într-o expansiune... teorie contrazisă de unii oameni de ştiinţă azi... deci nimic.
Un alt exemplu, lumea ar fi apărut din întâmplare. Unii "cercetători" au reconstituit situaţia lumii înainte de a apărea viaţa (nimeni nu ştie clar, dar s-a presupus). Oricum, în atare condiţii în urma unor procese chimice a apărut o moleculă, care printr-o întâmplare se putea constitui şi duce la apariţia unei celule, iar mai multe celule, din întâmplare a dus la apariţia unor organe, din întâmplare, organele au format un organism. Este ca şi cum (dacă am lua, prin absurd, ca ştiinţifică reconstituirea atmosferei primordiale) 1.000.000.000 de oameni separaţi, ar alege 1.000.000 de cifre aleatoare, iar toate cifrele se potrivesc în ordinea alegerii. Cam aceasta e probabilitatea.
Teoria cu omul provenit din maimuţă (darwinismul), care afirmă că omul a provenit din maimuţă, susţine ca descendent al omului un animal. Charles Darwin probabil nu a greşit când a spus că în urmă cu mii sau milioane de ani, omul ar fi arătat altfel (poate avea şi păr mai mult), dar nu a fost animal, a fost tot om. Teoria nu demonstrează trecerea de la animal la om, astăzi, oamenii de ştiinţă numind acest lucru: veriga lipsă. Teoria darwinistă nu mai este susţinută astăzi de lumea ştiinţifică mondială, ci mai are câţiva susţinători din motive financiare (ex. un muzeu în Londra dedicat acestei teorii are mii de angajaţi).
Ştiinţa nu contestă religia, acest lucru trebuie reţinut şi nimeni nu-l poate contesta. Anumiţi oameni de ştiinţă încearcă prin anumite teorii să contrazică adevărul biblic, dar nu ştiinţa în ansamblul ei. Ştiinţa nici nu va putea nicidată să conteste evenimentul facerii, pentru că se bazează în cercetare pe materie, ori nu poate trece dincolo de bariera apariţiei materiei. Mai mult, ştiinţa este cea care spune azi, de exemplu, că întâi au apărut plantele, apoi viaţa în apă, apoi viaţa de uscat, la fel cum este scris de mii de ani în referatul biblic al creaţiei.
             Unii filosofi au contestat existenţa lui Dumnezeu, dar dacă analizăm cu atenţie, ardoarea, încercările de contestare şi modalitatea în care o fac, arată că în sinea lor credeau că Dumnezeu există, iar ei se răzvrăteau împotriva lui. Nu putem să trecem peste un scriitor ateu, Voltaire, care ajunge să afirme: "Universul mă încurcă/Şi nu pot gândi măcar/Cum poate să existe ceasul/Fără un ceasornicar".

big bang evolutionism

Cine contestă Biblia?

             Biblia nu este contestată în sine. Mulţi, în dorinţa de afirmare au găsit în contrazicerea Bibliei sau a unor aspecte biblice un mod de atragere a atenţiei asupra lor. Astfel, încă din primele secole, anumite grupări religioase emit anumite lucrări care le pun pe seama apostolilor, pentru a le da credibilitate (Ex.Evanghelia după Toma, Evanghelia după Iuda şi altele aprox. 34 de evanghelii). Ulterior, marketingul a dus la propagarea acestor lucrări ca autentice şi apariţia altor scrieri puse pe seama unor personaje biblice, în scopul câştigului financiar. Unii încearcă să explice ştiinţific anumite evenimente biblice. În concluzie, mulţi doresc să profite de pe urma acestei scrieri sfinte, dar veridicitatea ei nu poate fi contestată.

evanghelia dupa toma evanghelia dupa iuda

Cum citim Biblia?

             Biblia este o carte sfântă, pentru că ea cuprinde cuvântul lui Dumnezeu. De aceea locul în care se păstrează Sf. Scriptură trebuie să fie un loc de cinste din casă, iar modalitatea în care este citită trebuie să difere de o carte oarecare. Poziţia de citire, evlavia care trebuie să ne însoţească sunt condiţii necesare ce trebuie avute în vedere în momentul când deschidem o astfel de carte.

citirea bibliei

             Biblia o poate citi oricine, dar, anumite texte care nu sunt înţelese trebuie explicate de cei avizaţi (teologi sau prin citirea exegezelor Sfinţilor Părinţi). Trebuie să ţinem cont că textele biblice au fost scrise acum 2-3 mii de ani, în alte zone ale lumii, cu altă cultură, în alte condiţii socio-economice, în context diferit, în limbaj diferit. Cu siguranţă anumite texte (versete) nu vor fi înţelese corect. De exemplu: alta era mentalitatea oamenilor în acea perioadă, în zona orientală, măcinată de războie (autorul trebuia să nu instige la violenţă împotriva altor culturi); cultura romană şi greacă avea mare influenţă în zonă, dar şi influenţe orientale (autorul trebuia să individualizeze monoteismul, fără a lăsa loc de interpretări politeiste - Sf. Treime nu a fost decoperită total în Vechiul Testament pentru a nu cădea uşor în politesc); oamenii aveau ca preocupări creşterea animalelor şi agricultura şi foarte mulţi erau săraci (autorii dau exemple cu această tematică şi condamnă bogăţia, nu că ar fi rea în sine, ci atrage omul spre rău); traducerile actuale provin din analiza traducerii Septuaginta (greacă - sec.III î.Hr.) şi Vulgata (latină - sec.IV d.Hr.), cuvintele fiind foarte greu de interpretat, în plus, în limba română fiind tradusă cu mulţi ani în urmă şi deşi recorectată nu s-a putut schimba prea mult, citatele fiind embleme folosite de teologi. Tot referitor la limbaj, trebuie să ţinem cont că anumite cuvinte şi-au schimbat sensul atât în limba română din momentul traducerii, cât şi vechile expresii greceştiâ sau latine de acum două mii de ani. Cum vi se pare că nu ştiţi ce înseamnă cuvântul "lăut", cuvânt foarte familiar bunicilor noştri, care însemna "spălat" sau cum vi se pare că acum 100 de ani dacă spuneai că cineva este "prost" sau un grup era numit "prostime", era un lucru firesc (însemna că nu au şcoală, ţăranii care lucrau pământul), iar acum acest cuvânt dacă este spus cuiva este o jignire.

scrieri sf ioan gura de aur septuaginta vulgata

             Citatele biblice trebuie luate în context, căci altfel am ajunge ca sectanţii, să luăm un citat dintr-o parte, altul din altă parte şi să facem o învăţătură. Cineva spunea, referindu-se la acest lucru, că dacă am scoate citatele din context am ajunge să spunem că Domnul Iisus ne cere să ne spânzurăm, căci atunci când vorbeşte de Iuda spune că acesta a mers şi s-a spânzurat, iar în altă parte spune: Mergi şi fă şi tu asemenea...(bineînţes referindu-se la altceva).
             În concluzie, oricine poate citi Biblia, dar cu explicaţii venite de la persoane avizate (preoţi, teologi) sau/şi combinată cu citirile din Sfinţii Părinţi, pentru a nu ajunge să înţelem greşit anunite lucruri.

Ellen Gould White

Cuprinsul Sfintei Scripturi

             Vechiul Testament (aprox. 1400 î.Hr. - aprox. sec V î.Hr.) - 39 cărţi, scris în ebraică, adică acele cărţi scrise de Moise, David, Solomon şi alţii înainte de venirea în lume a Domnului Iisus.
       Aceste cărţi vorbesc despre: Facerea lumii, Păcatul strămoşesc, Cain şi Abel, Turnul Babel, Noe şi potopul, apoi, istoria poporului ales, începând cu Avraam, continuând cu Isaac, Iacov, Iosif, Moise, judecătorii, David, Solomon şi ceilalţi regi, Daniel, Sf. Ilie, etc.
       În această perioadă poporul ales a fost păstrat de către profeţi în credinţa monoteistă (într-un singur Dumnezeu), legea de bază fiind Decalogul (cele 10 porunci date de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai), preoţia sacerdotală ca urmaşi ai lui Levi cu centrul la Templul din Ierusalim.
       Cărţi din Vechiul Testament: Facerea, Ieşirea, Leviticul, Numeri şi Deuteronomul (scrise de Moise), Psalmii (scrişi de David), Pildele lui Solomon (scrise de Solomon), şi altele (Cartea lui Iosua Navi, Cartea Judecatorilor, Cartea Rut, Cartea intai a Regilor (sau intaia a lui Samuil), Cartea a doua a Regilor (sau a doua a lui Samuil), Cartea a treia a Regilor (sau intaia a Regilor), Cartea a patra a Regilor (sau a doua a Regilor), Cartea intaia Paralipomena (a Cronicilor), Cartea a doua Paralipomena (a Cronicilor), Cartea intai a lui Ezdra, Cartea lui Neemia (a doua Ezdra), Cartea Esterei, Cartea lui Iov, Psalmii, Pildele lui Solomon, Ecclesiastul, Cantarea Cantarilor, Isaia, Ieremia (plangerile lui Ieremia), Iezechiel, Daniel, Osea, Amos, Miheia, Iov, Avdie, Iona, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia, Maleahi).

facerea lumii adam si eva cain si abel turnul babel noe si potopul avraam iosif moise david si goliat solomon daniel lei sfantul ilie

             Noul Testament (64 d.Hr. - 100 d.Hr.) - 27 cărţi, scrise în aramaică (numai Evanghelia Matei) şi greacă, cărţile scrise după venirea în lume a Domnului Iisus.
       Cărţile vorbesc despre viaţa şi activitatea Domnului Iisus, precum şi învăţăturile aduse de Domnul Iisus în lume, care completează legea Vechiului Testament.
       Cărţi din Noul Testament: 4 Evanghelii (vorbesc despre viaţa şi activitatea Domnului Iisus şi unele învăţături date de Mântuitorul), Faptele Apostolilor (activitatea apostolilor şi învăţături), 14 epistole ale Sf.Pavel (scrisori adresate diferitelor Biserici, episcopi cu învăţături specifice), 7 epistole soborniceşti (scrisori generale ale unor apostoli) şi Apocalipsa (despre sfârşitul lumii - carte profetică).
             În scriere, fiecare carte este împărţită în capitole, iar fiecare capitol în versete. Astfel, "Matei 20,14", înseamnă că este vorba de Evanghelia după Matei, capitolul 20, versetul 14; iar "Ioan 5,7-9", înseamnă Evanghelia după Ioan, capitolul 5, versetele 7,8 şi 9.

evanghelisti sf apostol pavel iuda tadeul sf petru sf iacov nasterea domnului botezul domnului invierea domnului

Inspiraţia biblică

             Inspiraţia este înrâurirea Sfântului Duh asupra sfinţitului scriitor (autor de cărţi din Biblie), prin care i se descoperă adevăruri şi este ferit de greşeli.
             Sfântul Duh, prin inspiraţie nu limitează gândirea autorului, ci doar adevărurile vin în mintea autorului (de exemplu de unde era să ştie Moise despre facerea lumii?), iar acesta le aşterne în scris în stilul propriu.

Insusirile Bibliei

    a) Sfântă - pentru că ea cuprinde cuvântul lui Dumnezeu;
    b) Unitară - toate cărţile au în centru ideea de Mesia, în Vechiul Testament profeţit, iar Noul Testament împlinirea profeţiei prin venirea în lume a Domnului Hristos şi pentru că toate cărţile sunt inspirate de Dumnezeu;
    c) Nu cuprinde toate învăţăturile (sunt scrieri ocazionale), multe fiind fixate ulterior prin Sfânta Tradiţie;
    d) Greu de înţeles (înţelegerea corectă se face cu ajutorul explicaţiilor Sfinţilor Părinţi, din Sfânta Tradiţie);
    e) Incontestabilă, atât ca autenticitate a cărţilor, cât şi a evenimenentelor şi învăţăturilor descoperite;
    f) Are în centrul învăţăturii "iubirea", îndreptată către Dumnezeu şi către aproapele.


Surse imagini:
http://www.crestinortodox.ro/, http://www.doxologia.ro, http://www.mappe-scuola.com/, http://www.frontpress.ro/, http://www.stiriletale-cs.ro, http://ro.wikipedia.org, http://www.frontpress.ro, http://www.calendar-ortodox.ro, http://cristis.freevar.com, http://www.azsmrebenezer.net, http://catehism.ortodoxiatinerilor.ro, http://www.vietile-sfintilor.ro, http://icoaneortodoxe.piatra-neamt-cultural.ro






Keyword
biblia    sfanta scriptura    descriere    definitie    importanta    citire    contestare    autori    noul testament    vechiul testament    insusiri - cristis.ro     cristis.cris        
cristis.ro
All right reserved © Cristis   PHP Code, CSS Code, Design, Content: http://cristis.ro/. Conținutul prezentului site este exclusiv punctul de vedere al autorului, fără a implica nici o funcție, ocupație, instituție, companie, firmă.

Cristis



.