Străinătate-Estonia

La o primă privire și descriere, Estonia e o țară tampon, mai mult artificială, cu puțină populație, creată strategic între Rusia și NATO.

Acest teritoriu a trecut prin mai multe ocupații, daneză, poloneză, suedeză, germană și în final rusă, până de destrămarea URSS (1991), când a devenit independentă. A fost acceptată foarte repede membră NATO și UE, ceea ce m-a determinat să fac prima afirmație din acest articol.

Este destul de greu să găsești un zbor direct cu această destinație, trebuind să alegi în Luthansa, Lot-ul polonez sau Aerflot-ul rusesc, poate și Air Baltic, cel puțin aceste opțiuni le-am găsit. 

Talin are un aeroport micuț, dar cochet, foarte bine organizat, neîntâmpinând nici o problemă în a găsi mijlocul de transport pentru transfer, un tramvai simplu, dar totul se poate plăti cu cardul. Nici nu știu dacă primesc cache, fiind foarte simplu, fără nici un comision.

Mai greu a fost că în oraș, a trebuit să merg ceva (ok, vreo 10 minute cred), până la autogară, pentru autocarul de Parnu. Autogara, una foarte modernă, acolo cred că am folosit prima și ultima oară cache, pentru că am vrut să fiu sigur că aleg bine călătoria și nu am mai mers niciodată printr-o autogară ca printr-un micuț aeroport (poate exagerez un pic, dar semăna foarte mult…).

În cele 2 ore pe care a trebuit să le aștept, am putut savura o bere liniștit, am conectat laptopul la net-ul lor, bun și la priza de la fiecare măsuță și m-am trecut timpul căutând lucruri noi și lucrând. Același lucru l-am făcut în autocarul spre Parnu: având priză 220V, Internet bun, ecran individual pentru a urmări călătoria, a descoperi noi obiective, a asculta muzică și viziona filme (la fel ca la avioanele Turkish Airlines sau unele doar de la alte companii).

Parnu, orășelul mic din golfulețul Parnu, parte a marelui golf Riga al M-rii Baltice, am crezut că-mi va trebui câteva ore să-l vizitez… dar se poate merge pe jos aproape tot orașul. Am putut vedea monumentul… o piatră în cinstea independenței de la 23 februarie 1918 semnată în acest oraș, dar și un monument mai mare, în fața hotelului Parnu, tot în acest scop, o faină statuie a lui Johan Voldemar Janssen, un promotor al Mișcării de Acțiune/Trezire Națională Estoniană de la sfârșitul sec. al XIX-lea (inclusiv jurnalist), lăcașe de cult cu un simbol ciudat în vârf (ca un păun… dar nu am aflat ce este), clădiri cu arhitectură din sec. XVIII, o statuie a sculptorului român Aurel Vlad, participant la un simpozion în Parnu în 2008, la loc de mare cinste în oraș plasată, un muzeu cu niște chestii istorice din Parnu, dar fără fotografii am uitat ce conțineau, complexul de vară Bookckenhof din secolul al XIX-lea, memorialul compozitorului și acordeonistului Raimond Valgre (prima jumătate a sec. XX),  un hotel și complex foarte fain înainte de a intra pe plajă.

Plaja foarte largă, cu un nisip deosebit, dar goală și cu un vânt foarte puternic în octombrie, cum era normal… dar și legat de plajă se leagă tot de independență, cred că tot de cea din 1918, nicăieri nevăzând nimic despre independența din 1991. 

Mai mult, peste jumătate din populație vorbește limba rusă, dar de remarcat că foarte mulți vorbesc engleză și la toate spațiile turistice și de deplasare se poate vorbi limba engleză.

Populația stă în general în orașe, nu prea mari, pentru că mergi zeci de kilometri pe drumuri foarte bune, dar nu găsești sate… Foarte multe complexe sportive, dar dacă te plimbi seara prin oraș, la tot pasul se consumă fel de fel de stupefiante de către tineri, părând o practică obișnuită… sper că doar pare. Acolo am avut ocazia să văd și alte droguri și cum se consumă, în afară de vestitul canabis moldovean din căminele studențești ieșene.

Căile ferate din Estonia, se laudă că au fost inaugurate în 1896 cu linia de 125 km. dintre Parnu și Valga, ecartament îngust (cred că se referă la cel tipic european, nu cel foarte larg sovietic), cu primul tren pe 6 octombrie și s-a extins apoi treptat, însă, la toate trecerile peste calea ferată și ce am putut vedea, sunt cam linii noi… or fi fost renovate, dar prea multe lucruri noi deodată… cu ce fonduri?

La câțiva km de Parnu se află un super-complex sportiv: Joumalae, în pustietate (adică spațiile dintre ?marile orașe, cu pistă foarte lungă de schi pe role, pădure de orientare, sală de sport, săli de agrement… și toate pentru sport.

Este o țară în care se merită să mergi cu autocarul, oriunde, Talin, spre sud Riga etc. și nu e deloc scump să treci cu vaporul spre Suedia.

Este ca și cum te-ai săturat de aglomerație și vrei un loc mai liber, mai special, fără să întâmpini dificultăți de orientare sau limbă, civilizat… merită.

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *